joi, 14 mai 2009

Ce as face

As lua-o pe Iarina la piept, mi-as trage bocancii in picioare, m-as urca in primul personal si m-as opri in Busteni, as spera sa aud pe drum zdrangan de chitare si tamburine, sa o las pe Iarina sa se bataie in voie, sa ii arat muntii, sa o invat sa ii iubeasca, sa ii povestesc lucruri de suflet, sa ne intoarcem obosite, rumene in obraji...
O fi greu?

Mi-au copt-o
















Da, da, da mi-au rupt si turta, am ramas si fara mot!
Mi-au dat o tava plina cu minunatii din care am ales in ordinea numerelor de pe tricou:
1. Fluier + Ruj
2. Pix
3. Foarfeca.

Asteptam o confirmare a oricarei asa-zise inclinatii :). Pana atunci am inceput sa stalcim cuvinte, pe langa mama, tata, spunem lala(in traducere libera Alo! - ne-am prins de asta dupa ce am vazut-o in repetate randuri cum duce telefonul la ureche si spune raspicat, usor rastit : Lala!), papa, apa, papac(da, da, capac, si il cere singura ca sa il puna pe biberon, pe sticla de vitamine, etc), Tipsy(ei bine nu ii iese exact Tipsy dar iese un psiiii prelung). Ne-am imprietenit cu Tipsy, o mangaie, o ciupeste, ii baga mana in gurita si ii numara dintii(cred), iar Tipsy sta nemiscata, mai mult chiar vine spre Iarina cand o vede, pai? Nu sunt ele fetele noastre?
In continuare merge tinuta de manunta dar pleaca singura intre punctele de interes din camera :).
Se imprieteneste incetul cu incetul cu olita. Pupa de ti-e mai mare dragul, cu tot sufletul ei!
Stau adesea si ma gandesc cum era viata mea inaintea ei, nu imi mai amintesc, stiu doar ca pe ea am vrut-o dintotdeauna si acum imi umple asa tare sufletul!

joi, 7 mai 2009

She's got mail!




Prima scrisoare felicitare din viata ei. Pentru ca ca pe fata exterioara erau niste ratuste Iarina a spus : Ma ma adica mac mac!

marți, 5 mai 2009

6 Mai 2008, ora 2.03, sex feminin, G = 3.200 gr, H = 52 cm, APGAR = 10 Iarina Maria Dimoftache
















Inca de ieri ma incearca niste senzatii ciudate, poate si din cauza faptului ca vremea de ieri a fost identica cu cea de acum un an, poate si din cauza faptului ca la mine in curte au inflorit bujorii, aceiasi bujori care ma asteptau cand am adus mongolica de la maternitate...Iarina a facut azi noapte, la 2.03 1 an. Am atat de proaspat in suflet trairile si emotiile de atunci incat mi se pare ca au trecut doar cateva zile. Pumnisorii ei stransi, ochii mijiti, speriata de lumea noua in care venise, un sarut fugitiv, mult mai mult a vazut-o Matei in primele minute, era de fapt o imagine in oglinda a lui - nu ca acum nu ar mai fi asa! :)
Apoi acel bot alb cu ochii mari, ce ma astepta cumintica in patutul ei sa vin din 3 in 3 ore ca sa pape...nu papa...se uita adanc in ochii mei si eu fermecata ii raspundeam la fel.
Cam asa a inceput povestea noastra si au fost atatea pe parcurs incat, acum privind in retrospectiva la toate parca a trecut o vesnicie de fapt.
Toata noaptea Matei a tinut-o in brate si i-a soptit soapte numai de el stiute. Azi dimineata i-am cantat Iarinei La multi ani! - ne privea foarte surprinsa, apoi a venit Thea cu un urs imens de plus...roz - si mai surprinsa, apoi am suflat in lumanare - aici s-a convins ca este o zi deosebita si ca atare s-a refugiat in bratele mele cu un duios Maaaamiiiiiiiii. Tare greu am reusit sa o desprind ca sa pot fugi la servici, poate nu trebuia sa fug...
SA ne traiesti mami, sanatoasa si norocoasa, mami si tatai vor fi toata viata langa tine!





1 Mai la mare