O noua pasiune - tuturele

Da, a nins, s-a facut cald, s-a topit zapada, s-a facut frig, a inghetat apa ce se scurgea alene de pe acoperis, au rezultat turturi...Bun, asta am stabilit-o.
Ce nu am inteles noi si inca cercetam este de unde aceasta pasiune brusca si de nestavilit a fiicei noastre fata de "tuturi". Ideea este ca in momentul in care ne asezam comozi cu "apticul" in brate, gata, gata sa il asteptam pe Mos Ene, Iarina sare tantosa in sus, arata dictatorial catre streasina casei si spune:"Tati, peaca-te, adu tuturu a Iarina"(aka: tati pleaca, adu turturele Iarinei, suspectez o inclinare catre francofonie a Iarinei :)). Kinderu' se ridica sageata, iese pe hol, deschide usa de la balcon, apuca coada maturii special lasata in coltul balconului, darama al mai tantos "tutur" si i-l aduce triumfator fetei. Care fata il studiaza, exclama fericita:"Mami, tuturele, a adus tati!" si apoi il pune sa "doama si el" intr-un pahar, strategic amplasat langa pat. Seara de seara, seara de seara...ce ne facem cand s-o incalzi vremea????