Azi am facut anualul schimb al hainelor de vara cu cele de iarna, respectiv scos toale usoare, micute, matasoase si colorate si schimbat cu haine grele de iarna...mi-a luat ceva timp...timp in care mi-a umblat mintea aiurea, ma gandeam ca ajungi sa te atasezi de haine, si nu haine, uitandu-ma la ele mi-am dat seama ca fiecare toala din sifonier imi e draga pentru ceea ce imi aminteste, pana la urma hainele poarta amintiri si uite de asta nu pot eu sa ma dezlipesc de multe din ele. E camasa in carouri pe care mi-a luat-o "fostul" din primul lui salariu decent si pe care am purtat-o si dupa ce devenise out of fashion doar pentru ca era de la el, e bluza alba de in ce poarta marturia pietrelor, nisipului si valurilor golfurilor dintre 2 Mai si Vama Veche si a unui suflet ce nu-si dorea decat sa rataceasca, sunt pantalonii in care am fost la primul interviu, mica, naiva si speriata, e prima rochita ce avea sa o gazduiasca pe Iarina, sunt atatea amintiri ascunse printre hainele alea ca pur simplu nu ma pot lipsi de ele. Si in mijocul acestei incursiuni in cutia cu amintiri a sunat Maria, un semn ca lucrurile vechi, pastrate frumos sunt de cel mai mare pret. Si acum pastrez cu sfintenie globul auriu cu funda rosie cu care a venit Maria intr-o de Craciun cand stia ca sunt singura, imi e asa de drag cum imi sunt toate amintirile legate de noi, un Craciun cu cozonac si vin, apoi cu mami si Boto, un traseu alergat prin 7 Scari - Marie, mai e mult? Nu mah, hai ca mai avem putin! - 18 lumanarele suflate la Scropoasa, examen oral la limba si literatura romana, Andreica prima zi, Varlan , la ultima comisie a doua zi, eu banal ASE, ea limbi straine, nici acum nu stiu cum a virat asa de repede catre electronica..., doua relatii ce au semanat ca doua picaturi de apa - poate si pentru ca si ei semanau la fel de bine ca si noi, o dupa amiaza lenesa pe terasa de la Green Hours : Alex, el pleaca! - M-ai speriat, credeam ca o sa ai un copil!, o seara racoroasa in 707: Alex, eu plec! - Te mai intorci, nu?, un martor tacut si zambitor, un suflet alaturi intr-o zi torida de 23 iulie: "Maine plec dar ma intorc intr-o saptamana dupa ce imi sustin lucrarea!", vacante la 2 Mai, seri scaldate in vin rosu in curtea mea, seri de Craciun, toate astea ca si multe alte amintiri ce se vor urzi intre noi le pastrez ca si pe hainele pe care le asez la loc in fiecare an pe rafturile sifonierului...
Hai ca am sarit dintr-una in alta, dar imi era dor de ea!
In alta ordine de idei, voi ce faceti, pastrati hainele vechi sau nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu