Este pentru a doua oara cand vom fi nasi. Cred ca sunt o persoana foarte norocoasa, acum aproape trei ani, cand Iulia m-a anuntat ca se vor casatori am fost extrem de fericita, in adancul sufletului imi doream sa ma intrebe, da, imi doream sa fim noi cei cu care impartasesc taina sfanta cununiei, mi-am dorit asta din momentul in care i-am aranjat frumos voalul nuntii mele. Cand s-au pregatit sa arunce intrebarea am exclamat inainte de final: Daaaa!!!! Daaaa!!!! Tare mandra si fericita am fost...si sunt!
Acum un an, intr-o seara de vraja pe terasa la Green Hours, am mai primit odata intrebarea pe care sincer mi-o doream cu atata ardoare sa fie spusa. A fost ceva magic care mi-a umplut inima de bucurie, nu stiu sa exprim in cuvinte...a fost o implinire. Aveam in mintea imaginea celor trei 'don'soare' acum 10 ani, in serile caniculare de vara invatand pentru admitere si ascultand over and over Semnal M...parca se inchidea cercul. Au fost ani care ne-au imprastiat care incotro, ani in care ne regaseam pe rand, eu cu Iulia mai mult prin tara, Maria in timpul de pierzanie in Vama Veche...vacante de Craciun, si totusi parca nimic nu se schimbase. Ne regaseam mai mult sau mai putin aceleasi.
Zilele astea am intrat in febra pregatirilor pentru nunta Mariei si aruncandu-ma in tavalugul cautarilor de flori, tort, aranjamente, etc m-am trezit azi zambind fericit, zambeam de undeva din adancul sufletului. Mi-am dat seama ca ceva magic urmeaza sa se intample, acum 3 ani eram cred mai necoapta, nu exista Iarina si asta a schimbat multe in mine, priveam lucrurile putin mai "pamantean". Acum, gandindu-ma la momentul ce va veni, la biserica veche cu picturi sterse de vreme, la ei doi, asa cuminti si frumosi cum sunt mi se pare o taina imensa din care am privilegiul sa fac parte…si ma emotioneaza!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu